Crearea Inova Simples, un sistem fiscal exclusiv pentru startup-uri, creează această diferențiere fiscală și fiscală între modelele de afaceri.
Acest lucru facilitează prospectarea companiilor, fie că sunt startup-uri sau companii tradiționale, în funcție de tipul afacerii tale. Cu Site-ul web CNPJ.biz, puteți lista toate companiile oficiale din Brazilia în funcție de regimul lor fiscal. Acest lucru face posibilă găsirea doar a startup-urilor și prospectarea acestora.
În zilele noastre, se acordă multă atenție termenului „startup”. Companiile care se prezintă astfel sunt imediat văzute ca un fel de inovație tehnologică de nivel înalt. Drept urmare, așa-numitele „companii tradiționale” și-au pierdut prestigiul.
Totuși, dacă vrei să afli principalele diferențe dintre un startup și o companie tradițională, citește acest articol până la sfârșit!
4 diferențe între un startup și o companie tradițională
1. Modelul de afaceri
Prima diferență majoră dintre un startup și o companie tradițională este modelul de afaceri, în special relația cu structurarea prețului, profitului și sustenabilității companiei.
Simplu spus, un startup are libertatea de a acționa în moduri în care nicio companie tradițională nu o poate face, ceea ce îi permite să testeze anumite idei și concepte de marketing până la limită.
De exemplu, imaginați-vă o afacere tradițională, cum ar fi o brutărie, un supermarket sau o agenție de marketing. Dacă o astfel de companie ar pierde bani timp de trei luni, probabil că și-ar închide porțile. La urma urmei, în acest scenariu nu există capital de rezervă pentru a plăti angajații și alte cheltuieli.
Deci nu e de mirare că Aproximativ 700 de mii de afaceri și-au închis porțile în timpul pandemiei de coronavirus. Fără nicio perspectivă de a face bani, au fost nevoiți să înceteze activitatea, deoarece nu exista nicio marjă de supraviețuire a crizei.
Totuși, acest scenariu nu se repetă în cazul startup-urilor. De fapt, acestea pot supraviețui anilor de pierderi și totuși pot avea succes. Un exemplu excelent în acest sens este Uber.
Compania, responsabilă de revoluționarea transportului urban la nivel mondial, a raportat pierderi constante în modelul său de afaceri. Ca să vă faceți o idee, Uber a avut... pierderi de 8,5 miliarde de dolari în 2019.
Pentru a supraviețui, modelul de afaceri al unui startup se bazează pe o creștere rapidă. Pentru a realiza acest lucru, compania strânge fonduri de la investitori și „arde” acei bani printr-un model de creștere extrem de rapidă. Acesta este motivul pentru care startup-urile apar de nicăieri și devin brusc lideri de piață.
Așadar, după ce se stabilesc la o dimensiune a cărei menținere este profitabilă, companiile își reduc investițiile pentru a începe să obțină profit.
Această diferență în modelul de afaceri este posibilă doar pentru că startup-urile sunt inovatoare și creează piețe de la zero sau le transformă complet. Prin urmare, au un potențial de creștere enorm, ceva mai limitat într-o companie tradițională.
2. Mediul organizațional
Ai auzit vreodată de „mediul startup”? Probabil că da. La urma urmei, este un cuvânt la modă pe piața muncii, în special în sectorul tehnologic.
Ideea este că firmele care adoptă un mediu de startup sunt mai relaxate, mai informale și oferă posibilități creative mai mari. Acest lucru se datorează faptului că investesc într-o structură mai puțin rigidă, mai colaborativă. Chiar și structura lor fizică reflectă acest lucru, deoarece startup-urile investesc adesea în tehnologii și concepte de ultimă generație, cum ar fi existența unei zone de dormit la locul de muncă, pentru a maximiza creativitatea și productivitatea angajaților.
O companie tradițională, pe de altă parte, are un mediu mai rigid și mai conservator. Există mai puține opțiuni de agrement și oportunități de colaborare, iar ierarhia este aplicată mai rigid. Acest lucru se datorează faptului că mediul și modelul de lucru sunt vitale pentru ca firma să își mențină structura profitabilă.
3. Regimul fiscal
O modificare interesantă a legislației fiscale recente facilitează diferențierea între startup-uri și companiile tradiționale în toate modurile posibile pentru a face lucrurile corect. Acesta este motivul pentru care companiile investesc în idei diferite. Nu toate au succes, dar doar una dintre ele trebuie să aibă succes.
O companie tradițională, pe de altă parte, este reticentă în asumarea riscurilor. În practică, nu își permite să suporte pierderi semnificative, deoarece acest lucru ar putea duce la faliment în decurs de o lună sau două.
4. Relația cu riscul
Una dintre principalele diferențe dintre un startup și o companie tradițională este relația lor cu riscul. Pentru prima, riscul este un ingredient de bază al activității de piață, în timp ce cea de-a doua tinde să îl evite întotdeauna.
Pentru un startup, trebuie să îți asumi riscuri. Dacă vrei să fii antreprenor, atunci trebuie să cunoști principalele diferențe dintre un startup și o companie tradițională. La urma urmei, modelele lor de afaceri sunt diferite și s-ar putea să ajungi să alegi unul în detrimentul celuilalt.
Acestea sunt principalele diferențe dintre un startup și o companie tradițională. După cum puteți vedea, nu există un model corect sau greșit, ci doar formate care favorizează anumite contexte.
Deci, ți-a plăcut conținutul? Comentează mai jos și spune-ne care model este preferatul tău!
